Unul dintre cititorii blogului mi-a trimis un material extrem de interesant despre actualul ministru de interne Vasile Blaga. Îl voi publica integral pentru că este deosebit de amănunţit şi dezleagă multe din enigmele ultimilor 4 ani de guvernare.

 

“Cum a ajuns naşul hoţilor ministru de interne al României?

Actualmente ministrul Vasile Blaga controlează Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală Anticorupţie, AVAS-ul, Transgazul şi Parchetul General. Pe lângă că este dublu ministru, Vasile Blaga este secretarul general şi eminenţa cenuşie a PDL, partid unic de guvernământ, amicul de şpriţ şi sfetnicul de taină al preşedintelui României, Traian Băsescu, şi posibil candidat de prim-ministru al României. I se spune Buldogul, la fel cum era poreclit ultimul ministru de interne al ultimului dictator al României, Tudor Postelnicu, intrat în istorie cu celebra cugetare „Am fost un dobitoc”. Vasile Blaga nu este însă un dobitoc, ci doar un căţeluş al celui ce se vrea noul dictator al României.

 

Blaga rimează cu şpaga

            Actualul ministru de interne şi secretar general al PDL este originar din comuna Petrileni judeţul Bihor. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Timişoara şi a fost repartizat ca inginer la Uzina Mecanică din oraşul Ştei (fost Petru Groza) din judeţul Bihor, la care a ajuns director comercial. S-a căsătorit cu o colegă de facultate de naționalitate maghiară din municipiul Satu Mare, Nevezi Violett Margareta, şi are o fiică majoră, recent căsătorită. În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost ales preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) Ştei, iar ulterior vicepreşedinte al CFSN Bihor. În 1990 a fost ales deputat FSN, iar în perioada 1991 – 1993 a exercitat funcţia de prefect al judeţului Bihor din partea FSN. După ieşirea de la guvernare a PD (FSN), a deţinut funcţia de director al Direcţiei  Regionale Vamale Oradea (1993-1996), care avea arondate judeţele Bihor, Satu Mare şi Maramureş, situate la frontiera cu Ungaria şi Ucraina.

În perioada cât a fost şef al Direcţiei Regionale Vamale Oradea a fost o slugă credincioasă a fostului preşedinte al PD, Petre Roman, lăudându-se că avea sarcina să procure bani de coşniţă pentru familia acestuia şi bani negri pentru partid. În timpul directoratului său era de notorietate că se lua şpagă de mii de mărci sau dolari la angajarea vameşilor, cărora li se pretindea ulterior o contribuţie lunară, motiv pentru care în zonă au apărut și s-au răspândit versurile: „Mă numesc Vasile Blaga, dar numele meu adevărat e şpaga”. De exemplu, Vasile Blaga venea frecvent la Satu Mare, unde într-un apartament (nr.30) din blocul 55 din cartierul Micro 16 (situat la ieşirea spre Oradea) i se aduceau pungi cu bani şi tinere animatoare pentru partidele de poker pe care le încingea şi nu numai.

 Colector de bani negri pentru partid

            În perioada 1996-2000, Vasile Blaga a fost senator PD de Bihor, dar şi-a menţinut controlul asupra Direcţiei Regionale Vamale Oradea prin promovarea în fruntea acesteia a fostului său adjunct Călin Vesa. În anul 2001, după ce Traian Băsescu l-a răsturnat pe Petre Roman din fruntea PD, Vasile Blaga a trecut de partea lui Băsescu, care, fiind şi primar general al Capitalei, l-a adus la Bucureşti şi l-a făcut preşedinte al organizaţiei municipale Bucureşti a PD, iar apoi l-a promovat secretar general al PD, trasându-i ca sarcină principală colectarea de bani negri pentru partid din lucrările angajate şi prestările de servicii realizate de Primăria municipiului Bucureşti (asfaltări, salubrizare, igienizare sau renovare şcoli, întreţinere parcuri şi lacuri, închirieri de spaţii comerciale ş.a). În aceeaşi perioadă a fost angajat expert parlamentar, precum şi consilier al directorului general de la Luxten, care-l plătea cu 700 euro lunar. În noiembrie 2004, Vasile Blaga a fost ales senator PD de Bucureşti, iar în decembrie a fost numit consilier prezidenţial pe probleme de apărare, securitate şi siguranţă naţională, după care a fost investit ministru al Administraţiei şi Internelor în guvernul Alianţei DA PNL-PD, exercitând această funcţie până în aprilie 2007. În noiembrie 2008 a fost reales senator PD-L de Bucureşti, iar în decembrie 2008 a fost investit ministru al Dezvoltării Regionale în guvernul PDL-PSD. În data de 30 septembrie 2009, în urma revocării ministrului Dan Nica, a fost desemnat vicepremier şi ministru interimar al Administraţiei şi Internelor.

 Naşul unor afacerişti penali

            În perioada cât a fost prefect, director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea, senator, ministru, preşedintele organizaţiei municipale Bucureşti şi secretar general al PD, Vasile Blaga a intrat în relaţii de afaceri cu numeroşi afacerişti dubioşi din Oradea, Satu Mare şi Bucureşti, unii cu antecedente penale, care au fost cu toţii cercetaţi penal pentru evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracţiuni. Cu concursul lui Blaga, au reuşit însă să scape de tragerea la răspundere penală, deşii unii dintre ei au fost arestaţi. Pentru a salva aparenţele, Blaga a aplicat cu toţi aceşti afacerişti metoda năşitului, devenindu-le naş de căsătorie ori naş de botez la copii. În acest fel a relizat afaceri şi profituri substanţiale cu afaceriştii Radu Pentie, Mircea Şumălan şi Coriolan Pop -Bruchental din Oradea şi cu afaceriştii Viorel Cardoş şi Dumitru Pop din Satu Mare.

Finii naşului Blaga au derulat afaceri bănoase cu alcool, bere vrac, ulei alimentar, produse petroliere şi lucrări finanţate cu bani publici. Cu toţii au fost anchetaţi pentru evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracţiuni (fals şi uz de fals), doi dintre ei fiind şi arestaţi (Coriolan Pop-Bruchental şi Dumitru Pop). Trei dintre ei (Mircea Şumălan, Coriolan Pop-Bruchental şi Viorel Cardoş) au derulat afaceri petroliere cu sprijinul naşului Vasile Blaga, care era acţionar semnificativ (deţine 374.000 acţiuni, în valoare de 10 miliarde lei vechi, reprezentând 1,7% din capitalul social) la Societatea comercială Petrolsub SA din Suplacu de Barcău, judeţul Bihor, care a fost cea mai importantă societate de forare, extracţie şi prelucrare de petrol din Transilvania, până ce a fost falimentată cu câţiva ani în urmă. Totodată, Vasile Blaga a fost prieten bun (inclusiv de şpriţ şi de poker) cu directorul general Tudor Cladovan de la SC Petrosub. Concret, celor trei fini le-au fost livrate produse petroliere în valoare de zeci de miliarde de lei vechi, pe care nu le-au mai plătit furnizorului şi, de multe ori, nu le-au înregistrat în gestiunea firmelor lor.

 Un ministru şantajat şi şantajabil

            Astfel, unul dintre prietenii şi finii săi, Radu Pentie, patronul grupului de firme Perami din Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu alcool şi bere vrac de import, fiind unul din cei mai mari importatori din nord-vestul României şi sponsor important al campaniilor electorale ale PD. În anul 1996, ca şef al Direcţiei Regionale Vamale Oradea, Vasile Blaga a favorizat firma Perami SA Oradea, semnând o dispoziţie către Vama Oradea ca importurile efectuate de această firmă să fie vămuite la valoarea de factură, nu conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 864/1995. A fost singura firmă care a beneficiat de acest tratament. Un alt fin, Mircea Şumălan, patronul SC SMG Total Group SRL Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu produse petroliere (petrol, gazolină, benzină), îndeosebi cu SC Petrolsub Suplacu de Barcău. Finii Pentie şi Şumălan au avut dosare penale pentru infracţiuni de contrabandă şi evaziune fiscală, cu prejudicii de zeci de miliarde de lei, comise în perioada în care Vasile Blaga a fost şeful Direcţiei Regionale Vamale Oradea şi parlamentar de Bihor. Deşi Poliţia a propus trimiterea lor în judecată, cu concursul lui Blaga, care avea prieteni la parchetele din judeţul Bihor, dosarele lui Pentie şi Şumălan au fost muşamalizate, dispunându-se scoaterea lor de sub urmărire penală. În cursul anului 2004, dosarele Pentie şi Şumălan au fost redeschise însă de Parchetul General.

În luna decembrie 2004, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, când s-a vehiculat că Vasile Blaga ar putea deveni ministru de interne dacă guvernul va fi constituit de Alianţa DA PNL-PD, comisarul Remus Şpan, fost şef al SIPI Satu Mare, pe atunci şef al Departamentului Poliţiei Judiciare a PNA, a făcut copii de pe dosarele lui Pentie şi Şumălan, în care era vizat şi Blaga, şi le-a predat chestorului Virgil Ardelean, şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Blaga a fost şantajat cu dosarele respective, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, când era şeful de campanie a lui Traian Băsescu, încât a promis că după ce Băsescu va pierde, cum estimau toate sondajele, va aduce tot PD-ul în PSD, unde veniseră deja o parte din liderii care au făcut parte din echipa lui Petre Roman. Traian Băsescu a câştigat însă Preşedinţia României, iar Vasile Blaga a devenit ministru de interne. El a fost însă şantajat şi este şantajabil în continuare cu dosarele Pentie şi Şumălan, chiar dacă au fost închise din nou, după ce procuror general al României a devenit Laura Codruţa Kovesi, la promovarea căreia în această funcție a avut o contribuție esențială.

  Eliberat din arest ca să nu vorbească despre Blaga

            Un alt fin, Coriolan Pop-Bruchental din Oradea, patronul firmei S.C. Coriolan S.R.L., a cărui soţie, Ionela Pop-Bruchental, a fost consăteană şi este una din apropiatele lui Blaga, devenind deputat PD în legislatura 2004-2008, a fost implicat în afaceri cu ulei alimentar de import şi produse petroliere cu SC Petrolsub Suplacu de Barcău. Coriolan Pop-Bruchental a fost condamnat la 22 februarie 2006 de Curtea de Apel Piteşti la 4 ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru contrabandă, evaziune fiscală şi fals material în înscrisuri oficiale, întrucât a introdus în ţară, fără a achita taxe vamale, zeci de transporturi de ulei alimentar în numele unor firme aparţinând unor cetăţeni arabi plecaţi din România. După condamnarea definitivă a reuşit să se sustragă de la executarea pedepsei o perioadă, în timp ce naşul Blaga era ministru de interne. Până la urmă a fost încarcerat, dar, după ce a ameninţat în arest că va spune totul despre implicarea naşului Blaga, a fost pus în libertate într-un mod mai mult decât curios.

  Afaceri Hard cu petrol şi uzine

            Un alt fin al ministrului Blaga este afaceristul Viorel Cardoş din comuna Bixad, judeţul Satu Mare, care a fost patronul firmelor SC Hard SRL şi SC Hard CVI SRL, de câţiva ani în procedură de faliment. În cursul anului 1998, cu sprijinul naşului Vasile Blaga, pe atunci senator, şi a ministrului Industriilor, Radu Berceanu, finul Viorel Cardoş a vândut SC Petrom SA, prin firma SC Hard SRL, o benzinărie neprofitabilă, situată în localitatea Iojib din judeţul Satu Mare, în care a investit aproximativ un miliard de lei vechi şi pentru care a încasat circa 21 de miliarde de lei vechi. În contractul de vânzare-cumpărare s-a consemnat că această staţie de benzină includea şi un motel cu restaurant şi un atelier de reparaţii auto, dar în realitate acestea nu existau decât ca proiect, fiind săpate doar fundaţiile la data încheierii tranzacţiei. SC Hard SRL Bixad a mai făcut afaceri profitabile, prin intermediul naşului Blaga, cu SC Petrolsub SRL Suplacu de Barcău, de la care a preluat produse petroliere în valoare de zeci de miliarde de lei vechi, din care o mare parte nu au fost achitate niciodată furnizorului. SC Hard Bixad figurează și printre principalii furnizori de servicii pentru Petrolsub: săparea de şanţuri, curăţarea de şanţuri infectate, dezafectarea sondelor, ecologizarea perimetrelor petroliere şi redarea terenurilor către agricultură, lucrări a căror autenticitate era greu de verificat şi în plus erau suprafacturate.

O altă afacere năşită de Vasile Blaga şi Viorel Cardoş a fost cumpărarea SC Multimec SA Marghita din judeţul Bihor, o uzină mecanică tehnologizată în ultimii ani ai regimului comunist, la un preţ mult subevaluat. Cu ajutorul judecătorului sindic Maria Roşca de la Tribunalul Bihor, SC Hard SRL a cumpărat activele SC Multimec SA la preţul de 4,75 miliarde de lei vechi, deşi o firmă româno-germană făcuse o ofertă de 20 de miliarde de lei vechi. Pentru această afacere, judecătorul sindic Maria Roşca a fost arestată şi trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind condamnată definitiv la 10 ani de închisoare. În mod dubios, afaceristul Viorel Cardoş nu a fost audiat şi propus de parchet, prin rechizitoriu, ca martor al acuzării, iar instanţele de judecată nu l-au citat şi audiat ca martor, deşi ar fi trebuit cercetat şi trimis în judecată cel puţin pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Ulterior, afaceristul Viorel Cardoş a transferat activele SC Multimec de pe SC Hard SRL pe numele său şi le-a vândut ca persoană fizică cu bucata, obţinând aproximativ 40 de miliarde de lei vechi (un milion de euro la data respectivă).

În cursul lunii septembrie 2004, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Satu Mare a constatat, în urma unui control fiscal, că afaceristul Viorel Cardoş a comis, prin operaţiuni frauduloase cu firmele sale SC Hard SRL şi SC Hard CVI SRL, o evaziune fiscală cifrată la 40,2 miliarde lei vechi, cea mai mare parte a prejudiciului fiind cauzată prin operaţiuni fictive cu mijloace fixe din patrimoniul SC Multimec Marghita. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Satu Mare, care a început urmărirea penală şi a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, unde a fost muşamalizat. Finul Viorel Cardoş a părăsit de câţiva ani judeţul Satu Mare pentru a se sustrage urmăririi penale şi lichidării judiciare declanșată de Ministerul Finanţelor împotriva firmelor sale SC Hard SRL şi SC Hard CVI SRL, stabilindu-se în municipiul Ploieşti, unde a intrat în afaceri cu tatăl actualei preşedinte a Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, fost director la societatea petrolieră „1 Mai” Ploieşti. În anii 2000, Viorel Cardoş s-a lăudat unor apropiaţi că ar construi case de vacanţă pentru el şi pentru Vasile Blaga într-o localitate din jurul Bucureştiului, se pare că la Mogoşoaia.

  Prins în ofsaid cu un hotel de patru stele la Viena

            Ultimul fin cunoscut al ministrului Vasile Blaga este afaceristul Dumitru Pop din Satu Mare, poreclit Mitică Ofsaid, căruia i-a năşit recent un copil din a doua căsătorie. Dumitru Pop este cunoscut ca un individ cu antecedente penale şi afaceri dubioase. În anul 1989 a fost arestat de Procuratura Judeţeană Satu Mare pentru complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei, întrucât a fost prins în timp ce încerca să treacă în Ungaria, pe raza judeţului Satu Mare, un grup de circa 20 de cetăţeni de naţionalitate germană din zona Banatului, cărora le-a perceput câte 20-30.000 lei/ persoană şi le-a confecţionat paşapoarte false pe domicilii fictive din judeţul Satu Mare, cu concursul unor şefi din Miliţia Judeţeană Satu Mare. A fost eliberat însă după evenimentele din decembrie 1989 întrucât trecerea frauduloasă a frontierei a fost dezincriminată. În anul 2003, a fost arestat de Serviciul Teritorial al DNA pentru trafic de influenţă întrucât i-a promis directorului SC Florisal SA (firma care s-a ocupat de salubrizarea municipiului Satu Mare), care era învinuit în dosarul fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, ce fusese arestat de DNA pentru fapte de corupţie şi abuz în serviciu, că va rezolva cu procurorul de caz să nu fie şi el arestat, dacă-i cesionează gratis pachetul majoritar de acţiuni ce-l deţinea la SC Florisal.

Dumitru Pop s-a cunoscut cu Traian Băsescu şi cu Vasile Blaga după ce primul a devenit primar general al capitalei (în 2000), iar al doilea a preluat şefia organizaţiei municipale Bucureşti a PD şi distribuirea lucrărilor publice din capitală. Amândoi l-au ajutat ca firma sa SC Bella Consulting Construction SRL să primească lucrări publice de milioane de euro în fiecare an: igienizări de şcoli, care se rezumau la simple spoieli, decolmatări de lacuri, care erau puţin vizibile, întreţinere parcuri, lucrări de canalizare ş.a. După ce Traian Băsescu a ajuns preşedintele României, iar Vasile Blaga ministru de interne, Dumitru Pop a fost pus în libertate în dosarul în care fusese trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă. La scurt timp, Dumitru Pop i-a vizitat la Bucureşti, fiind dus în aceeaşi zi de un taximetrist (Marian R.) la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la Palatul Cotroceni. Taximetrul a făcut o escală şi la Primăria Generală a Capitalei, unde Dumitru Pop s-a întâlnit cu viceprimarul Răzvan Murgeanu, fostul subaltern al lui Traian Băsescu şi mâna dreaptă a acestuia în afacerile de la Primăria Capitalei, care a primit sarcină să-i ofere noi lucrări publice în Bucureşti. Astfel că în perioada 2005-2008, firma Bella Consulting Construction a beneficiat anual de lucrări publice de milioane de euro finanţate de Primăria Generală a Capitalei. Mai mult, după inundaţiile din 2005 firma lui Dumitru Pop a primit, prin încredinţare directă de la Ministerul Mediului, condus de Sulfina Barbu, lucrări pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor în Banat şi în Moldova, în valoare de circa 10 milioane de euro, deşi firma acestuia nu avea niciun utilaj şi niciun angajat de specialitate.

După ce Vasile Blaga i-a năşit ultimul copil din actuala căsnicie, Dumitru Pop a cumpărat un hotel de patru stele în centrul Vienei (Reither, din lanţul Best Western), la care se vehiculează că ar avea o cotă şi naşul Blaga. Pe lângă că i-a prosperat firma, în actualul mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu a scăpat şi de problemele penale, fiind achitat în procesul pentru trafic de influenţă de către instanţele judecătoreşti din judeţul Mureş, unde a fost strămutată cauza. În ultimii ani, finul ministrului Vasile Blaga şi amicul preşedintelui Băsescu a proferat ameninţări cu moartea, transmiţându-i că va angaja ucraineni care să-i taie gâtul, la adresa unui fost prefect al judeţului Satu Mare, actualmente deputat PSD, căruia i-a reproşat implicarea în arestarea sa de către DNA pentru trafic de influență. 

 Control total prin nepotism şi afacerism

            În 2005, după ce Vasile Blaga a devenit ministru de interne, soţia sa a fost angajată şefă a Direcţiei Juridice şi de Control din Ministerul Educaţiei, deşi nu avea pregătire juridică. În cursul acestui an, după ce a revenit la putere, ca ministru al Dezvoltării Regionale din 22 decembrie 2008 şi ca ministru al Administraţiei şi Internelor din 1 octombrie 2009, Vasile Blaga şi-a implantat o serie de apropiaţi (rudenii, afini, prieteni, foşti subalterni) în fruntea unor instituţii cheie ale statului român. În prima parte a anului şi-a instalat doi foşti subalterni din Oradea în fruntea Direcţiei Generale a Vămilor, respectiv pe Radu Mărginean ca director şi pe Dan Pulbere ca director adjunct. Pe fostul său adjunct Călin Vesa l-a pus director al Direcţiei Vamale Regionale Cluj, care cuprinde toate judeţele din nord-vestul României (Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa şi Cluj). Pe consăteana şi fina sa Ionela Bruchental, care şi-a pierdut deputăţia, a făcut-o director adjunct la Garda Naţională de Mediu.

În ultimele două săptămâni, după ce a redevenit ministru de interne, Vasile Blaga l-a numit şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră pe chestorul Ioan Buda, fost şef al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea şi bun amic de-al său din vremea în care era director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea. În fruntea Direcţiei Generale Anticorupţie l-a numit pe comisarul şef Liviu Popa, care-i este nepot şi pe care tot el l-a promovat şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor în 2005.  Fina şi consăteana sa Ionela Pop Bruchental a devenit săptămâna trecută vicepreşedintele Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).

Cireaşa de pe tort este însă numirea recentă în postul de director general al Transgaz Mediaş a celui declarat ca fiind cel mai bun prieten al său, Florin Muntean, fost coleg de armată şi de facultate şi mai recent naş de cununie al fiicei sale. Preşedinte al organizaţiei municipale Mediaş a PD-L, Florin Muntean a fost director general la Baza Auto Transport Mediaş până în 2004, când a fost ales deputat la alegerile parlamentare. În anul următor s-a retras din Parlament pentru funcţia de director general la Transgaz, pe care a deţinut-o până în 2007, când a fost înlocuit după ce PD a ieşit de la guvernare. În perioada în care a fost director general al Transgaz, Florin Muntean a rămas acţionar la Baza Auto Transport Mediaş, la care director general a fost numit un alt prieten al lui Vasile Blaga, Valer Crişan. În perioada respectivă, între Transgaz şi Baza Auto Transport Mediaş au fost încheiate contracte profitabile de sute de mii de euro. Tot în perioada respectivă, mai exact în 2007, Vasile Blaga a primit, conform declaraţiei sale de avere, un împrumut de 500.000 RON (138.000 euro), pe termen de 10 ani, de la bunul său prieten Valer Crişan. Florin Muntean şi Valer Crişan au fost sponsori importanţi ai campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2004, când şeful campaniei acestuia a fost amicul lor Vasile Blaga.

Florin Muntean şi Valer Crişan sunt prieteni buni şi cu Ioan Lascu, prim-procurorul Parchetului Mediaş de circa 30 de ani. Ioan Lascu este tatăl Procurorului General al României, Laura Codruţa Kovesi, numită în această funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2005. Aceasta este filiera pe care o procuroare necunoscută din Sibiu a devenit peste noapte şefa tuturor procurorilor din România şi sluga credincioasă a preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului de interne Vasile Blaga. Să fie justiţie pentru Vasile Blaga şi prietenii săi!

  Unul dintre îmbogăţiţii politicii postdecembriste

            Un vechi proverb glăsuieşte: „Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti”. Cred că nu mai e nevoie de comentarii în cazul politicianului postdecembrist Vasile Blaga. Cu asemenea prieteni fini de afaceri, Vasile Blaga a făcut nu numai carieră politică, ci şi o avere pe măsură. Vasile Blaga este unul din cei mai înstăriţi politicieni din România, deţinând case şi terenuri în Oradea şi în Bucureşti, maşini de lux, sute de mii de euro în conturi şi acţiuni de peste un milion de euro.

Conform declaraţiilor de avere din ultimii ani, ministrul Vasile Blaga deţine o vilă de 346 mp în Oradea, un apartament de 200 mp în Bucureşti (Aleea Alexandru), cumpărat de la senatorul UDMR Verestoy Attila la preţul de 860.000 de euro, un teren de 378 mp în Oradea şi un teren de 3 hectare în comuna Cihei-Sânmartin din judeţul Bihor. În 1991, când era prefect al judeţului Bihor, Blaga a primit în concesiune un teren intravilan pe care şi-a construit vila din Oradea (strada Cloşca nr. 33), în condiţiile în care terenul era revendicat de un localnic (Ioan Aurel Radu), căruia îi fusese confiscat abuziv în 1951. Cu toate acestea, Vasile Blaga a reuşit să devină proprietarul terenului cu sprijinul justiţiei bihorene. În 2002, printr-o hotărâre a Consiliului Local Oradea, lui Vasile Blaga i-a fost atribuit un teren intravilan de 500 mp, în baza Legii nr.42 /1990 privind drepturile luptătorilor din Revoluţia din Decembrie 1989, fiind încadrat „luptător remarcat prin fapte deosebite” şi deţinând certificatul de revoluţionar nr.664, deși la Ștei a fost liniște totală în decembrie 1989. Acordarea acestui teren în baza Legii nr.42/1990 este cel puţin dubioasă în condiţiile în care Vasile Blaga avea o locuinţă în proprietate în Oradea, iar motivul acordării acestui teren nu putea fi altul decât pentru construcţia unei locuinţe. De altfel, în Legea nr. 341/2004, care a înlocuit Legea nr.42/1990, se prevede în mod expres  că atribuirea unui teren intravilan se face doar dacă beneficiarul nu dispune de o locuinţă proprietate personală. În ce priveşte domeniul auto, Vasile Blaga a deţinut în ultimii ani un autoturism BMW, un jeep Freelander şi o motocicletă Honda.

În ce priveşte participaţiile la diverse societăţi comerciale, Vasile Blaga şi soţia sa deţin acţiuni, poliţe de asigurare şi conturi la SC Petrolsub SA (374.000 acţiuni), Banca Transilvania (280.870 acţiuni), SC Broker SA (8.406 acţiuni), SIF Banat-Crişana (8.000 acţiuni), SC Romania Combi SA (692 acţiuni), Banca Romexterra (248 acţiuni), SC Mobila Alfa SA, SC Hiperion SA, SC UAMT SA, BRD, Bancpost, Raiffeissen Bank, Banca Ion Ţiriac, BCR, ING, Nederlanden. În data de 27 septembrie 2005, Vasile Blaga şi-a cesionat pachetul de 44% acţiuni deţinut la SC Mobimod SA Oradea, în valoare de 308.000 euro, firmei SC Master SA Oradea, la care era administrator controversatul afacerist Gheorghe Mudura, care a fost cercetat şi arestat ulterior de DNA pentru spălare de bani şi evaziune fiscală.

În ultimii ani, Vasile Blaga a deţinut în conturi sute de mii de euro şi sute de mii de lei (RON). În declaraţiile de avere ale lui Vasile Blaga figurează două împrumuturi dubioase, unul de 600.000 RON de la Doina Stoina şi unul de 500.000 RON de la Valer Crişan, pe care susţine că le-a contractat, fără dobândă, pe termen de 10 ani, în data de 12 iunie 2007. Blaga n-a vrut să furnizeze presei niciun fel de date despre cei doi creditori, rezumându-se să spună doar că sunt „doi prieteni”. El a motivat că din cele două împrumuturi, totalizând 330.000 euro la cursul de la data respectivă, a achitat restanţa la locuinţa cumpărată de la senatorul UDMR Verestoy Attila cu 860.000 de euro. Luarea acestor împrumuturi este cel puţin ciudată, în condiţiile în care, conform unei estimări a valorii veniturilor declarate de Vasile Blaga, aceasta s-ar fi cifrat, la data de 14 iunie 2007, la peste un milion de euro. La fel de ciudată este înscrierea de către Vasile Blaga în declaraţia sa de avere a vânzării unui apartament fiicei sale Agathe Cristina contra sumei de un miliard de lei, deşi în Ardeal şi la români obiceiul este ca părinţii să le cumpere nu să le vândă locuinţe copiilor. „