Într-un articol publicat în luna iunie, vă povesteam despre modul în care românii au reuşit să spulbere mitul teroristului suprem, chiar înainte ca acesta să nimicească turnurile gemene din inima Statelor Unite. Spuneam atunci că în perioada ’98-2000, un fost ofiţer de Securitate l-a identificat şi adus în ograda americanilor pe faimosul terorist Osama Bin Laden. Nu i-am dat numele pentru că nu ştiam despre cine era vorba.  Iată că nu a trecut multă vreme şi “povestea” s-a confirmat. Şi nu din orice sursă, ci chiar din gura celui care conducea ţara la vremea aceea –Emil Constantinescu. Din păcate, nici fostul preşedinte nu a dat nume. A vorbit doar despre un vechi ofiţer de Securitate pe care a fost nevoit să-l înainteze la gradul de general.

Iată ce declara demnitarul la 1 octombrie într-un interviu publicat la Cluj :

  “Am fost acuzat că am avansat un colonel din fosta Securitate, pe care l-am făcut general.

Din SIE ?

Da. L-am făcut general pentru că l-a identificat pe Bin Laden, printr-o pricepere extraordinară, prin faptul că eram singurii care aveam specialişti în dialectele arabe. Este adevărat că tot ceea ce am scos eu, Iliescu a băgat la loc după 2000. L-am dat afară pe şeful STS-ului, am pus un profesor de la Academia Tehnică Militară, un specialist. Exact în aceeaşi zi de ianuarie, la patru ani distanţă, Iliescu l-a dat afară pe cel pe care l-am pus eu şi l-a adus la loc pe cel care a fost înainte. Şi Băsescu l-a menţinut, pentru că erau din aceeaşi, cum să zic, din aceeaşi “grupă”.

Adică, un român l-a identificat pe Bin Laden?

Da, l-a identificat unde este, în Iordania, pe baza unor decriptări. I-am anunţat pe americani, dar se pare că au ratat operaţiunea. Dar ne-au mulţumit de nenumărate ori pentru nenumărate lucruri pe care le-am făcut.”

Haiduc sau Gruber ?

 În interviul acordat de Emil Constantinescu nu se specifică cine anume din cadrul Serviciului de Informaţii Externe a condus operaţiunea specială de identificare a teroristului Bin Laden pe teritoriul Iordaniei. Deasemenea nu se spune că în operaţiune au participat şi serviciile de informaţii spaniole, scoase ulterior din joc chiar de aliaţii americani. Se “implicaseră” prea mult. Surse apropiate Serviciului de Informaţii Externe ne-au furnizat amănunte importante care pot duce la identificarea generalului cu pricina. Capete de afiş în afacerea Bin Laden sunt generalii SIE Mircea Haş (nume de cod Mircea Haiduc, Hanganu M., Haralambie V. sau Petre Hulubei) şi ultimul şef al Brigăzii Speciale “U” Fantome Cornel Biriş. Dacă despre generalul Biriş (nume de cod Gruber), unul dintre cei mai titraţi ofiţeri de Securitate postdecembrişti, se ştiu relativ puţine lucruri, Haş a ieşit în evidenţă recent, fiind deconspirat chiar de instituţiile statului. Dar să facem cunoştinţă cu personajele afacerii. 

 Diplomatul Mircea Haş îi fila pe duşmanii poporului sovietic

 Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut cu cîteva luni în urmă Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al  Securităţii pentru fostul diplomat Mircea Haş. Locotenent în cadrul Direcţiei de Informaţii Externe  a Securităţii, (Brigada Specială “U” Fantome)  în perioada 1972-1974, Haş a activat în diplomaţie sub numele conspirative de Mircea Haiduc, Hanganu M., Haralambie V. sau Petre Hulubei. Printre altele, Haiducul a fost până anul trecut, ministru consilier al Ambasadei României din Teheran. Potrivit CNSAS, Mircea Haş a dirijat informatorii în legătură cu o persoană urmărită de Securitate, pentru că “a avut manifestări împotriva URSS”. Mircea Haş a dispus să fie cercetat V.Ş. şi racolat de Securitate, pe baza „materialului compromiţător” deţinut împotriva sa. În 1957, când V.Ş. era elev la Liceul „Decebal” în Deva, s-a îmbătat împreună cu nişte prieteni şi a strigat în stradă că este „fiu de colonel care a murit la Cotul Donului” şi vrea să lupte şi să moară la Cotul Donului. Organele de Securitate au găsit în dulapul acestuia şi un pistol. V.Ş. a fost racolat de Securitate cu ajutorul “materialelorcompromiţătoare”. După doi ani, V.Ş. nu a mai dorit să colaboreze cu Securitatea. Tânărul credea că este imoral să furnizeze date despre prietenii şi apropiaţii săi.

 

Nume de cod Haiduc

Conform Anuarului Diplomatic şi Consular al României, Mircea Haş s-a născut la 20 februarie 1949 la Pădureni, judeţul Timiş şi a terminat facultatea de drept a Universităţii Bucureşti. Are doi copii. În perioada 1974-1975, ofiţerul DIE era secretar III MAE. Între anii ’76-’80 a funcţionat ca secretar III şi apoi secretar II la Ambasada României la Dar-Es-Salam. În ’81-’82 a fost secretar II la Misiunea Permanentă a României la New York, între 1983-1985 la Bruxelles, iar începând cu 1990 a spionat la Budapesta. În Ungaria, colega noastră  de suferinţe europene, “Haiduc” a declanşat un  uriaş scandal de spionaj. A reuşit să recruteze un consul elveţian şi l-a folosit ca informator pentru o vreme. Coleg şi bun prieten cu colonelul Dan Dumitru la Brigada Specială “U” Fantome din cadrul DIE ( ruptă în H256 şi Formaţiunea R în SIE), Haş l-a luat sub aripa sa pe Cristian Badea, actual ofiţer la DGIPI. Haiducul a păstrat o legatură strânsă şi cu fostul director adjunct al “Securităţii” Bucureşti din perioada 1989. Mircea Haş, ofiţer DIE/CIE/SIE  a activat sub numele conspirativ “Haiduc” în Libia. A fost trecut în rezervă din SIE, şi a continuat să activeze în Ministerul Afacerilor Externe până-n 2008, însărcinat ad-interim la Teheran. Colegii de spionaj spun că Haiduc este unul din tăticii afacerilor cu energie pe direcţiile Rusia şi Ucraina. Se pare că prin relaţiile sale, a avut un cuvânt greu de spus în “criza iraniană” de pe platforma petrolieră Orizont, în care au fost implicaţi lucrători români în 2006. “Haiducul” a fost consultant al fraţilor Locic la trustul de presă ATAC, alături de generalii SIE Adrian Isac şi Ion Isar.

“Haiduc” a spionat în Ungaria.

Unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalisti români, expulzat de regimul comunist, era tinut la începutul lui ’90 la uşa Ambasadei Romaniei din Budapesta. Timp de trei săptămâni, acelasi ofiţer Mircea Haş (secretar I) îi refuza jurnalistului cu îndârjire eliberarea actelor pentru România. Respectivul jurnalist a fost mai apoi expulzat din ţară şi de regimul Ion Iliescu.

Gruber de la “U”

 Generalul Cornel Biriş ( nume de cod „Gruber” în Centrala SIE, pentru că se trage dintr-o familie de evrei) a fost ultimul conducător al Brigăzii Speciale „U”, mai cunoscută drept Brigada „Fantome” sau unitatea „ZERO”. Unitatea a fost gândită ca cea mai secretă formaţiune a Direcţiei de Informaţii Externe înainte de ‘89. Fantomele erau ofiţeri pe deplin conspiraţi, de care trebuiau să ştie doar ofiţerul de legătură şi şeful direct. Brigada specială „U” a fost creată în anii ’60 de generalul Angelescu, tatăl fantomaticului „diplomat” care conduce astăzi Cancelaria Prezidenţială Ordine şi Medalii, Gheorghe Angelescu. Sediul brigăzii ca dealtfel şi dosarele “ilegalilor” aflaţi la post în străinătate, erau undeva pe strada Puţul cu Plopi. În 1999, Biriş avea funcţia de şef al Direcţiei Gestionare Crize din Direcţia Generală Operativă a Serviciului de Informaţii Externe. A fost înaintat la gradul de general de brigadă de Emil Constantinescu odată cu colegul să de breaslă Vasile Măierean la 1 decembrie 1999. După trecerea în rezervă, Cornel Biriş a activat ca profesor la Universitatea „Spiru Haret”. Mason de rang înalt, Biriş locuieşte într-un apartament modest pe strada Moşilor din Bucureşti. Soţia sa, Ana, este cenzor la biserica Sfinţii Apostoli. Surse din vechea Securitate afirmă că Brigada Specială „U” lucra la un înalt nivel tehnico-ştiinţific. În depozitele unităţii se aflau cerneluri, mostre de hârtie din ani diferiţi, documente în alb, materiale din diverse perioade şi regiuni ale lumii. Pentru ofiţerii pe deplin acoperiţi se recurgea chiar la legendarea părinţilor, bunicilor sau fraţilor. Se pare că angajamentul de Securitate al preşedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, a fost fabricat la ordinul generalului Biriş. Din păcate, falsul a fost dovedit, ofiţerul greşindu-i (voit sau nu) data naşterii. Unul dintre foştii ofiţeri de informaţii ai Direcţiei de Informaţii Externe povesteşte că, înainte de ’89, „U” era atât de secretă, încât nici chiar ofiţerii de rang înalt nu aveau voie să-i pronunţe numele. Erau sancţionaţi dacă îndrăzneau să discute despre „U”. La începutul anilor ’90, despre „U” au apărut mărturiile lui Victor Mitran, un personaj care afirma că a activat în această structură la divizionul Timişoara. Mitran a dat publicităţii numele fraţilor Neferoiu, ofiţeri grei de Securitate preluaţi de SIE, a vorbit despre colonelul în rezervă Ladislau Müler sau despre Maxim Manea, ofiţer acoperit la Milano. După ce a publicat mai multe cărţi referitoare la Securitate, Mitran a fost aruncat în derizoriu şi declarat nebun. În prezent, locuieşte cu familia sa la Bruxelles. Alte nume asociate brigăzii „U”: Dragoş Andrei, fost vicepreşedinte la Bancorex în 1998, şi Dan Dumitru, fost director al Oficiului pentru Relaţii cu Moldova, Mircea Haş, diplomat, Cristian Colţeanu, diplomat şi fost director Ansaldo. Brigada Specială „U” a fost desfiinţată, mai precis ruptă în două.  „H256” cuprindea acoperiţii SIE pe intern cum ar fi magistratii ( procurorii şi judecătorii SIE) şi Formaţiunea R sau Direcţia R cu diplomaţii, foştii “ilegali” externi. “R” a fost trecută la Direcţia de Contraspionaj Extern în subordinea generalului Adrian Isac (nume de cod Iana). Despre „Gruber” şi Brigada Specială „U” poate da relaţii importante colonelul în rezervă Constantin Olaru. Ofiţerul a activat pe linie tehnică la compartimentul „Fotografiere-Filmare”, ulterior fiind mutat la Direcţia de Personal SIE.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sediul Direcţiei de Informaţii Externe în care îşi aveau birourile ofiţerii Isac Adrian, Mircea Haş, Dan Dumitru şi colegii lor.