După o perioada îndelungată de silenzio stampa, marele baron al BANCOREX Răzvan Temeșan a ieșit la rampă. Nu și-a pus cenușă în cap, așa cum ne-am așteptat, pentru jaful bancar în care a fost implicat în anii ’90, eveniment ce a văduvit bugetul de stat de sume considerabile. Temeșan a pozat în victimă a serviciilor secrete. Cu alte cuvinte, groparul oficial al BANCOREX încearcă să ne convingă că s-a lăsat racolat de Serviciul de Informații Externe din profund patriotism, fiind însărcinat cu identificarea conturilor ceaușiste care au îmbogățit câțiva ofieri de Securitate. Colegii săi de la SIE afirmă că nici înainte de 1989 Temeșan nu a fost zâna măseluță, el fiind preluat direct din staff-ul lui Nicolae Ceaușescu, unde figura ca traducător.
Până una alta, din declarațiile sale televizate, reiese că fostul președinte – director general BANCOREX a fost un fel spion extern care activa la intern (într-o bancă românească), fiind unul dintre importanții actori în cea mai mare japcă economico-financiară a deceniului nouă. A activate ca ofițer acoperit al SIE încă din 1993. Dacă ar fi să ne luăm după ce spune fostul bancher, vinovați pentru gaura neagră pe care a păstorit-o nu sunt cei care au acordat credite neperformante, ci niște băieți deștepți ai anilor ’90 al căror nume nu îl pronunță. Ce vrea să spună Temeșan ? Că SIE știa tot, absolut tot ce mișca în BANCOREX . Adică, faimoșii bancheri care aveau în grijă banii depunătorilor, nu mișcau decât la ordin.
Memoriile președintelui de tinichea dovedesc încă o dată, dacă mai era nevoie, că Serviciul de Informații Externe este stat în stat. SIE făcând jocurile unor cercuri de interese dubioase, mai ales în domeniul financiar-bancar, pe teritoriul României, cu ajutorul unor rețele de agenți și ofițeri acoperiți, conform decretului strict secret de importanță deosebită 363/23.06.1973 ( privind organizarea Departamentului de Informații Externe, precursorul SIE), emis în epoca de aur a Securității. Pe banii contribuabilului. Din surse SIE am aflat că, în anii prăbușirii BANCOREX, specialiștii care țineau sub supraveghere sistemul financiar-bancar românesc se aflau în clădirea Directiei Analiză Economică – P404, de pe strada Roma nr.4. Șeful directiei era generalul Gabriel Dumitrescu, iar de bănci răspundea colonelul Popa (nume de cod Popoiu) și colonelul Felicia Ivan, numită ulterior, pentru merite deosebite, consilier la guvern. Ar fi interesant de aflat cine a decis ca la sediul BANCOREX să lucreze firma franceză Bouygues Entreprises, cine sunt aceștia și mai ales cât au costat lucrările.
Și, pentru că din declarațiile fostului bancher acoperit nu am înțeles pe deplin rolul jucat de ofițerii acoperiți în ecuația celui mai mare jaf bancar românesc, vă punem la dispoziție câteva liste cu membrii consiliului de administrație din anii de glorie ai BANCOREX. Poate-poate, Serviciul de Informații Externe ne va indica numărul agenților și ofițerilor acoperiți părtași la operațiunea “Japca din banii românilor”.
Deasemenea, cerem SIE să lămurească rolul jucat la Bancorex de Dan Corneliu Pascariu, Vladimir Soare, Puiu Budușan, Emil Traian Andreescu, Dragoș Andrei, Augusta Horotan, Ion Rușineanu, Vasile Maier și alții ca ei.